STIMATE FANATIC,

Te rog să nu fii necăjit şi să nu-ţi verşi fierea, veninul şi lăturile mentale pe acest blog. Eu, autorul aproape necunoscut al Blogului Lui Dumnezeu, declar că materialele şi comentariile postate nu reprezintă câtuşi de puţin un atac la credinţa în Dumnezeu, ci la unele paradigme sau chiar obiceiuri malformate şi îndoielnice legate de credinţă dar mai ales la acele interpretări ale divinităţii, care frizează patologicul şi tembelismul agresiv. Consider că umorul cu care Dumnezeu l-a dăruit pe om, nu face rău nimanui şi că este un tonic al credinţei. Faptul că încă mai putem să râdem, înseamnă că Dumnezeu ne iubeşte şi că nu ne-a vrut trişti, cu capul în sac şi cu ochelari dogmatici de cal. Eu cred ca viaţa ne-a fost dăruită, nu ca să ne chinuim şi să ne mortificăm trupul şi sufletul spre deliciul popilor, ci ca să ne bucurăm de ea. Tabuurile pe care presupun că intenţionezi să le invoci sunt scornite de minţi umane pentru a pune frâne altor minţi, poate mult mai umane. E greu să domini şi să controlezi fără tabuuri. Frica păzeşte bostănăria. Eu nu cred într-un Dumnezeu mânios, crud şi răzbunator, ci într-Unul iubitor, vesel şi relaxat.


Eu cred că Dumnezeu are umor. Tu ce crezi?


NU-SI IAU FATA DE LA MINE

joi, 22 septembrie 2011

TEOREMA CATEDRALEI MANUIRII NEAMULUI

TEOREMA CATEDRALEI MANUIRII NEAMULUI 

ENUNT:
Daca BOR construieste CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI in profitul propriu si pe banii poporului roman, atunci cu siguranta ea nu este CATEDRALA  MANUIRII NEAMULUI


IPOTEZA
Se dau urmatoarele:

1/ Cuvantul mantuire
Presupunand ca toata lumea stie ce inseamna cuvantul mantuire, desi poate ca din punct de vedere dogmatic, citez: "Sensul mantuirii aduse noua de Hristos este atat de bogat incat nu poate fi exprimat, in complexitatea lui, de nici un termen biblic si nici de toate la un loc." (http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/mantuirea-aspectele-68823.html) , notiunea de matuire nu are o definitie clara, fiecare poate utiliza termenul dupa cum il conforteaza pe el mai tare iar notiunea fiind de tip miltonian, adica nespecifica, si prin urmare confuza si confuzabila, ea poate tine mintile oricui cu atentia imprastiata in toate partile, adica spre nicaieri, si

2/ Cuvantul manuire
Considerand de asemenea ca una dintre acceptiunile cuvantului manuire inseamna in mod limpede si specific, manipulare, am in consecinta pentru voi cateva intrebari sincere, netendentioase, de bun simt si oarecum naive:

3/ Un set de intrebari indreptatite:

intrebarea nr. 1
CUM SE POATE MANTUI UN NEAM DOAR PRIN SIMPLA CONSTRUIRE A UNEI CLADIRI, SA ZICEM O CATEDRALA !?
Mai precis este aceasta singura Cale a Mantuirii, sau doar una dintre ele?

intrebarea nr. 2
S-A MAI MANTUIT VREUN NEAM INAINTE DUPA ACEASTA METODA ?
2. a/ Este aceasta Cale verificata in practica sau este doar o supozitie, o dorinta?
2. b/ Daca mantuirea care nu stim exact ce inseamna, nu poate fi garantata, ni se vor restitui banii sau caramizile sfintite, cu scuzele de rigoare din partea BOR?

intrebarea nr. 3
CARE ESTE NUMARUL EXACT DE CARAMIZI CARE SA FIE PLACUT LUI DUMNEZEU,  IN ASA FEL INCAT TOT NEAMUL INCLUSIV DIASPORA SA FIE MANTUIT ?
Intrebarea vizeaza grandoarea fara precedent a unei astfel de constructii, ca succes garantat in mantuire. Daca s-a facut un calcul riguros, atunci inseamna ca suntem pe drumul cel bun... Daca nu... hotarati domniile voastre.

intrebarea nr. 4.
CARE ESTE COSTUL MANTUIRII PER CAP DE LOCUITOR SI CATI EURO/CAP DE LOCUITOR AR REVENI DACA AR COTIZA SI DIASPORA?

intrebarea nr. 5
ODATA CONSTRUCTIA TERMINATA, VOR FI MANTUITI PE BANII POPORULUI SI POLITICIENII, JURNALISTII, HOTII, CRIMINALII, AVOCATII, JUDECATORII, POLITISTII, VAMESII, ETC ?

Daca raspunsul este NU, atunci
5. a/ aceste categorii socio profesionale mai pot fi numiti romani?
5. b/ ei isi pot plati separat o catedrala pe banii lor, sa zicem
CATEDRALA MANUIRII NEAMULUI ?

Daca raspunsul este DA, atunci ei si urmasii lor isi pot vedea mai departe de ticalosii pentru ca oricum mantuirea este garantata?

intrebarea nr. 6
DE CAND INCEPE SA FUNCTIONEZE MANTUIREA?
a/ Din faza de proiect?
b/ Din momentul in care cladirea ajunge la "rosu"?
c/ Din momentul in care cladirea ajunge la "gri"?
d/ Dupa ce este inregistrata in Cartea Funciara si intabulata?
e/ Din momentul in care se taie panglica?
f/ Din momentul sfintirii cladirii sau
g/ Dupa ce tot neamul se va fi spovedit si impartasit dimpreuna cu toti clericii?

Si atunci,  stiind ca efectele Mantuirii Neamului se produc doar in urma pronuntarii sentintei la Judecata de Apoi,  programata sa aiba loc in prima Joi dupa Miercurea Ciuc, precum si in conditiile in care se poate raspunde sincer la intrebarile enuntate,


CONCLUZIE
Sa se demonstreze ca: 

1/ Denumirea de CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI este cea corecta si nu trebuie inteleasa precum CATEDRALA MANUIRII NEAMULUI ,
si ca:
2/ Neamul romanesc nu mai are nevoie de imnul national: DESTEAPTA-TE ROMANE


DEMONSTRATIE
Va las pe voi sa demonstrati si sa ajungeti victoriosi la un Q.E.D cu happy end.

Sursa foto: http://timisoaraexpress.blogspot.com/2011_07_10_archive.html

duminică, 4 septembrie 2011

CARPE DIEM - CHIAR ACUM!


De la preainteleapta, minunata, binecuvantata si daruita cu har copila a Mea,  
fie-i numele vesnic laudat, citire:

Pe scurt, toti marii si adulatii (si bogatii!) "invatatori spirituali ai vremurilor noastre", toti "profetii" si "iluminatii" propovaduitori ai "puterii prezentului", care isi astern la picioare mari multimi de ferventi sustinatori & generosi platitori, nu fac decat sa "brodeze", cu alte imagini si culori, chiar pe "canavaua" existentialistilor...Asta a facut si "divinul" Osho, asta face si "profetul" Eckhart Tolle!...


Clipa, valoarea absoluta a prezentului, a fiecarei clipe traite a fost conceptul central al filosofiei existentiale, al carui parinte este considerat Kierkegaard...

ACEST curent filosofic (de la inceputul secolului trecut!) a fost cel care a scos puternic in evidenta tragicul vietii omenesti cu iluziile si himerele ei, una dintre acestea fiind considerata chiar FERICIREA...Si tot ei au fost cei care au venit si cu solutia salvatoare: "sa gusti din plin nectarul clipei", "sa fii cu totul prezent in ACEASTA clipa, fara sa fii deloc preocupat nici de clipa urmatoare, nici de cea de mai inainte" etc etc N-a spus-o nici Osho, nici Tolle si nici macar "genialul" Coelho:), ci cu totul altii si cu muuuulta vreme inaintea lor!...

Revenind insa la tema aflata in discutie, este clar ca Kierkegaard era barbatul placerii nesatioase (simbolizata mai tarziu de Don Juan), viata lui fiind (la data emiterii definitiei fericirii citate mai sus, cand avea 27 de ani si era indragostit nebuneste de Regine Olsen, o codana focoasa de 18 ani) un pustiu intins presarat cu oaze, extrem de rare, de fericire...Si de aici (in amestec turbulent cu diverse trairi mistice si tare ale copilariei traumatizante) depresia, angoasa, deznadejdea, "constiinta tragica"...

A. Camus, insa, cu al sau "Sisif", mi se pare, cum spuneam, cu adevarat maret!... Cati dintre noi nu am simtit, la un moment dat, ca viata nu pare a avea un sens, dar ca, n-ai ce face, trebuie traita... Si cati dintre noi n-am decis sa ne bucuram, totusi, de destinul nostru asa cum este el... sa ne bucuram ca, fie si asa, intr-o lume absurda, scapata de sub control, exista macar frumusetea de a fi stapan pe tine si pe zilele tale...

"Sunt liber pentru ca stiu ca sunt muritor... absurdul mi-a deschis ochii: nu exista maine... Iata sensul libertatii mele profunde", mai scrie Camus. Asa a descoperit el CLIPA...asa a inceput sa vada, sa guste, sa pipaie frumusetea lumii...sa faca din viata o succesiune de prezenturi...

De aceea mie mi se pare "maret" Sisif: fiindca el STIE ca lumea e absurda, ca soarta lui este tragica, dar acest lucru nu il face patetic, nu il impinge in afara vietii, ci chiar in centrul ei...fiindca are curajul sa-si asume rolul, sa intre in propria-i piele si sa POATA spune (precum nefericitul Oedip): "Socot ca totul e bine..."

 Viata "absurda" a unui "Sisif" modern vazuta de acelasi Albert Camus:

"Trezire, tramvai, patru ore la birou sau la fabrica, pauza tramvai, patru ore de munca, pauza, somn. Si luni, si marti, miercuri, joi, vineri, sambata, in acelasi ritm, acest drum este usor de urmat in cea mai mare parte a timpului. Ritmului exterior al vietii i se conformeaza automatismul nostru interior...OAMENII SECRETA INUMANUL...Doar rareori, numai in anumite clipe de luciditate, aspectul mecanic al gesturilor noastre, pantomima noastra lipsita de sens ne aduc sentimentul absurdului...Si doar asa, rareori, ne intrebam: Eu, eu pentru ce traiesc?..."

Oare se recunoaste vreunul dintre noi in cuvintele acestea?...Nuuuuu, nu cred!...Viata noastra, a fiecaruia in parte si-a tuturor laolalta, e plina-ochi de luciditate si de sens!...Pai cum sa fie altfel cu atatia detinatori ai "retetei fericirii" pe metrul patrat, toti dispusi nevoie mare sa o impartaseaca (contra cost, desigur!) cu noi...


 
Ca si cum nu mi-or fi fost de ajuns cate injuraturi mi-oi fi luat deja manjind aureolele unor "prooroci ai adevarului" precum Osho sau Tolle, iata si o relatare despre un mare "guru" autohton: "brandul cultural", "fenomenul", "paranormalul" Pavel Corut...

[Bineinteles ca n-am ales sa narez cate ceva despre acest personaj deoarece el se tot strofoaca sa ne "codeze" mintile, atatea cate mai avem, (si) pe la "Codul lui Oreste":)), ci doar pentru faptul ca el este cel care nu s-a jenat deloc sa se considere nu doar creatorul "artei succesului", ci chiar a insesi "formulei fericirii" - formula cautata zadarnic de mii si mii de ani de catre atatia si-atatia pamanteni ganditori, dar care, iaca na!, s-a itzit in toata splendoarea taman in neuronul 'mnealui...]

Era pe la mijlocul anilor '90 cand Pavel Corut se gandi el ce se gandi:)) si, in perfecta logica a "artei succesului" pe care numai ce-o edificase, avu o...revelatie: pentru mantuirea neamului e musai nevoie de "Partidul Vietii Romanesti"!...Asa ca, nici una nici doua, isi sufleca goapodareste manecile si porni glont prin scumpa tarisoara ca sa "racoleze" (?!:) niscaiva adepti...

Moldovean de vita veche, radacinile il trasera irezistibil catre aste plaiuri...Asa ca intr-o buna zi numai ce primesc o grabnica invitatie la o conferinta de presa pe care 'mnealui o organizase spre a-si face cunoscute nobilele-i intentii...

Cum deja de cativa ani nu-mi puteam reveni din stupefactia creata de bataliile purtate pe la tarabe intru achizitionarea "operelor" cu "bubuli" scoase pe banda rulanta de catre proaspatul aspirant la politichie, abia asteptam sa-l vad "in carne si oase"! [Aveam sa constat ca era mai mult "in carne" decat "in oase", dar...ca sa creezi ca 'mnealui, tre' sa te hranesti, nu gluma, nu?!:)]

Inutil sa va mai spun ca sala in care fusesem convocati gemea de multimea "presarilor", in majoritate adusi acolo de aceeasi curiozitate ca si a mea...Fistecare fitzuica postdecembrista ori post de radio sau televiziune, chiar si acelea de cartier, isi aveau acolo vajnicii sai reprezentanti...Numai ca la chiolhanul ce ar fi trebuit sa incununeze apoteotic prezentarea "doctrinei politice care avea sa ne lumineze si sa ne salveze intreaga natie" nu fusesera invitati chiar toti "pitzifelnicii":)) Ca nu tocmai acestia ar fi putut sa-i serveasca interesele...

Geaba i-am zis eu ca nu are nici un rost sa ma invite si pe mine...ca eu is a Radiodifuziunii, si ca n-am voie sa fac nici un fel de campanie electorala, daca nu vreau sa-mi stea si capul unde-mi stau picioarele..."Lasati, lasati, ca mai vedem noi...", a zis el cu maaaare subinteles si a zambit ca un veritabil atoatecunoscator...(al informarii/dezinformarii/manipularii, desigur)...

Evident, ca orisice dama super/supra-ofertata, n-am pregetat sa pun conditii, ca sa..."mai vedem noi":)) : "Uitati cum facem, am zis eu, daca-mi dezvaluiti si mie secretul succesului de piata al cartilor dumneavoastra, vin!...Ca tot incerc si eu sa ma joc de-a Ana Blandiana ori de-a I.L.Caragiale, dar nici ca-mi iese..."
"Doamna, secretul e simplu, grai el..."Informatia este putere", nu?...Trebuie sa va orientati dupa ce cere piata: de exemplu, vor romanii bubuli malefici si eroi bastinasi, de astea le dam!; vor, bietii, succes in afaceri, despre asta-i invatam!...Uitati, eu cred ca acum ei isi doresc chiar mai mult decat bani...cred ca deja vor... Hi! Hi!...fericire! Pai daca asta vor, de asta le dam, nu? Hi! Hi! Ha! ha!... Ca si daca ar vrea...patrunjel, n-ar fi nici asa o problema! le-as da patrunjel!...Ha! Ha!"

L-am tot urmarit pe la televiziuni...De ce nu spune, oare, niciodata chestia asta?!...O fi prea "spirituala" pentru nivelul nostru?!?...
.